Pe fondul climatului temperat-continental,
caracteristic Romaniei, altitudinea medie la care este asezat municipiul Campulung
Moldovenesc si pozitia lui in cadrul unei depresiuni intramontane isi
spun din plin cuvantul. Caracterul de continentalism imbraca o nuanta moderata:
iernile sunt relativ lungi, bogate in zapada, dar nu excesiv de aspre, verile
sunt racoroase si umede, temperaturile medii anuale scazute, iar precipitatiile
bogate. Se resimte atat influenta maselor de aer rece de origine alpina, cat
si a celor vestice, oceanice, mai frecvente vara. Influenta maselor continentale
estice si polare este mai redusa, manifestandu-se indeosebi iarna.
Anotimpul cu cele mai multe zile senine este toamna. Primavara, vremea este
foarte variabila, datorita circulatiei caracteristice si nestatorniciei ciclonilor
si maselor de aer polare, atlantice sau de origine tropicala, care se infrunta
si se inlocuiesc reciproc.
Temperatura medie anuala este de 6,80C, printre cele mai mici din Moldova.
Mediile lunare cele mai coborate se inregistreaza in ianuarie, iar cele mai
ridicate in iulie.
Extremele absolute sunt mult mai mari: de exemplu, in iulie 1957 s-au inregistrat
34,40C, iar in ianuarie 1963 minus 30,30C. Rolul altitudinii reliefului asupra
temperaturii este deosebit de important: astfel, comparativ cu datele prezentate
anterior pentru Statia meteo din oras , la statia din Rarau cei trei indici
termici au valori mai coborate cu circa 4-50C; media anuala este de 2,30C, media
lunii cele mai reci este de - 7,70C, iar a celei mai calde de + 11,80C. Temperaturi
medii diurne sub zero grade se pot inregistra timp de peste 100 de zile.
Ca in toate depresiunile intramontane, si in Campulung Moldovenesc
au loc, indeosebi in perioadele reci ale anului, inversiuni termice: pentru
cateva ore sau zile, in vatra depresiunii, este mai frig decat pe muntii din
preajma. In aceste conditii, pe vai se produc fenomene meteorologice caracteristice:
roua, bruma, mari de nori, in timp ce culmile inalte stralucesc
in bataia soarelui.
In privinta precipitatiilor, in medie se inregistreaza peste 130 zile ploioase
pe an, totalizand o cantitate de circa 700 mm. Odata cu cresterea altitudinii,
sporesc si precipitatiile: 850 mm pe culmile Obcinilor, iar la statia meteorologica
Rarau aproape 1000 mm. In lunile august si septembrie se inregistreaza putine
precipitatii, iar faptul ca si nebulozitatea este minima, aceste luni sunt recomandate
in mod deosebit pentru turism.
Ninsorile cad in mod obisnuit din octombrie pana la sfarsitul lunii aprilie;
durata medie a covorului de zapada este de circa 90 de zile. In Obcini grosimea
medie a stratului de zapada masoara 20-30 cm iar in Rarau si Giumalau, la altitudinea
de peste 1400 m, grosimea stratului de zapada trece frecvent de 40-50 cm.
Unul din factorii care explica puritatea remarcabila a atmosferei urbane il
constituie brizele – un urias ventilator natural. Spre seara o adiere
abia simtita coboara si aduce in oras racoarea inaltimilor si ozonul padurilor:
este briza de munte care disloca aerul uzat in timpul zilei
si-l primeneste. In schimb dimineata, sub mangaierea razelor de soare, se porneste
briza de vale, ce ridica ceata si o imprastie incet lasand ierburile grele de
roua.
Alaturi de frumusetile reliefului, clima este un element important care recomanda
Campulungul Moldovenesc ca statiune turistica si climaterica.
Raspunzand cu lucirea-i ondulata si sopotitoare, semetiei muntilor din sud,
legendara apa a Moldovei incinge orasul ca un brau viu, strangand paraiele izvorate
din poalele stancilor. Debitul multianual al raului Moldova este de 4,55 mc/sec.
In cadrul Depresiunii Campulung, Moldova primeste o serie de
afluenti care se racordeaza sub unghiuri apropiate de 900. Acest sistem hidrografic,
o impletire de vai longitudinale si transversale specifica Obcinilor, reprezinta
o adaptare a retelei de ape la structura geologica.
Moldova isi are izvoarele in Obcina Mestecanisului, pe versantul sudic al culmii
Alunisului.
Desi, de la Pojorata la Gura Humorului, Valea Moldovei constituie limita dintre
Obcinile Bucovinei si o serie de masive muntoase situate la sud, ea ramane prin
excelenta raul Obcinilor, pentru ca cea mai mare parte a bazinului sau montan
revine acestora.
Principalii afluenti ai raului Moldova pe teritoriul Campulungului Moldovenesc
sunt: pe partea stanga, de la vest spre est, paraiele Sadova, Morii,
Corlateni si Deia, iar pe partea dreapta, Mesteacan, Valea Seaca si Izvorul
Alb, Izvorul Malului, Valea Caselor si Sandru. Alimentarea se face predominant
din ploi , in timp ce aportul zapezii si al apelor subterane este redus.
Aluviunile transportate in suspensie nu ating cantitati prea mari, pentru ca
eroziunea este moderata, iar duritatea rocilor traversate destul de mare. Din
punct de vedere al chimismului, afluentii Moldovei au o mineralizare
si o duritate reduse, ape bine oxigenate, cu continut redus de substante organice
si de suspensii.
Vaile acestor paraie contribuie la frumusetea orasului, creand in acelasi timp
posibilitatea asezarii gospodariilor pana sub poalele muntelui, dar si la formarea
unei frumoase zone de agrement.
