Comuna Ipotesti
e situata la 2 km in sud estul Sucevei si include inca doua sate : Tisauti si
Lisaura, asezate pe malul raului Suceava. Populatia e de 4760 locuitori ditre
care 3176 in satul Ipotesti. (recensamantul din 2002)
Numele satului figureaza in arhivele
Sucevei din 1586 intr-un document in limba slavona. Este citat numele vatamanului
(hotarnic) Simasco din Ipotesti (Epotesci). Intr-un document
din 1638 se vorbeste de "megiasi" din Epotest. In 1666 boierul Ursache primeste
Ipotestiul ca mosie. In ceea ce priveste Lisaura, intr-un document in limba
germana din 1820, se precizeaza ca "locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama
Lisaura de la o vreme incoace. Lisaura venind de la cuvantul rusesc LES care
inseamna padure.
In perioada cand Bucovina a facut
parte din Galitzia (1786-1849) s-a produs o puternica rutenizare a autohtonilor
(romanilor). Astfel familiile care aveau nume romanesti au primit terminatia
- iuc (Irimiciuc, Negriuc, Pauliuc...) Pe langa ucrainienii veniti in Bucovina
alaturi de alti colonisti dupa ocupatia austriaca din 1775 (vezi pagina Bucovina-
Istoria pe scurt), multi romani au fost ucrainizati. Dovada in acest sens este
ca multi cu nume de familie tipic ucrainiene au prenume romanesti cum ar fi
Traian, Laurentiu, Maria, Aurelia... Daca ne uitam la fotografiile vechi a celor
din sat nu gasim in imbracamintea lor nici un element din portul traditional
ucrainean. Toti sunt imbracati romaneste. A fost o perioada, dupa al doilea
razboi mondial, cand serbarile erau in toi, unde s-au introdus si echipele de
cantece si dansuri ucrainene.
In sat circula doua versiuni orale
asupra originii numelui localitatii si a locuitorilor ei.
Prima versiunene transmisa de
generatia dinainte de al doilea razboi mondial:
Ipotesti ar veni de la numele mosierului IPO care era proprietarul terenului
unde e situat satul acum. Locuitorii cu numele de familie de origine slava cum
ar fi Hostiuc, Hladiuc, Hreceniuc, Guliciuc... sunt descendentii unei etnii
din Carpatii Galiziei (intre Ucraina si Polonia) care s-au instalat in sat aducand
si limba cu ei, un dialect slav asemanator cu limba ucrainiana.
A doua versiune transmisa de cei
de dupa al doilea razboi mondial:
Se spune ca la origine, locuitorii Ipotestiului erau ucrainieni, soldati cazaci,
stabiliti aici in urma unei batalii pierdute cu moldovenii, in evul mediu (sursa
orala). Numele satelor din comuna este tot de origine ucrainiana. Ipotesti venind
de la "lepa, lepoteasca "ce inseamna "tei". De altfel casele din sat sunt impodobite
cu ramuri de tei in timpul sarbatorii la Dumineca Mare. Un obicei care se pastreaza
fara sa se cunoasca exact originea lui. Tisauti,vine de la cuvantul tisena,
tise ce inseamna tacere, liniste iar Lisaura, lis, lis na hori, padure, padurea
de sus.
In Ipotesti se
vorbeste un dialect ucrainian (rutean) alaturi de limba oficiala romana iar
in celelalte doua sate locuitorii sunt romanofoni.
Intre 1950-1957 invatamantul se
facea in limba ucrainiana literara pe langa cea romana. Au fost adusi invatatori
si profesori, de origine ucrainiana, din Bucovina de nord care s-au instalat
in sat. Dupa 1957 se faceau numai ore de limba ucrainiana. Copii incepeau abecedarul
in ambele limbi. Astazi traditia aceasta s-a pierdut.
Asezat intre dealuri, satul Ipotesti
de astazi e in plina transformare. Lumea nu cunoaste si nici nu foloseste numele
strazilor puse recent odata cu venirea gazului si a apei curente, insa locul
domiciliului fiecaruia e recunoscut dupa numele zonei date in trecut. Denumirea
acestor zone e in majoritate de origine slava. Asa avem Tarasca tzarasca, (a
tzarului) denumirea venita de la tzar ce inseamna imparat sau voivod.
Acelasi sector are si denumirea in romaneste de Drumul Mare, drumul care duce
la cetatea de scaun.. Alte sectoare sunt : Seliste, Svandre, Vioz,, Sipot, Bauche,
Imas, Toloaca, Scoala sus, Popa, Munchianschi, in ucraineste "loc cu vedere
spre munte", Mociulo, e numele micului lac in capatul de sud a Ipotestiului,
tot de origine slava, venind de la "mocete, mocela" ce inseamna a muia, muiat
, Vihon, in dialect "vihonete", inseamna "a alunga", Lan… mai nou e Tatarasii
noi partea moderna a satului.
Sursa:
Maritza Hreniuc
