Meleagurile comunei Moldovita
sunt amintite pentru prima data in documentele cancelariei lui Alexandru cel
Bun, la inceputul veacului al XV-lea, cand voievodul Moldovei daruieste Manastirii
Moldovita acele meleaguri. Documentul nu mentioneaza existenta unor
locuitori si cu siguranta n-au existat atunci.
Dupa terminarea construirii noii manastiri de
catre Domnul Petru Rares,acesta intareste dania facuta de Alexandru cel Bun,la
curtea din Harlau in anul 1534 d Ch, colonizand aceste locuri cu robi ai manastirii.
In decursul timpului,locuitorii satului Moldovita, robi ai
manastirii Moldovita, migrand in amonte pe firul apei, au intemeiat noua asezare
care mai apoi s-a desprins de vatra satului, formand doua localitati distincte:
Vatra Moldovitei si Moldovita, cunoscuta sub numele de Rusi
Moldovita.
Comuna Moldovita se invecineaza
la N cu comuna Brodina, la N-E cu Putna
- Radauti,
la E si S-E cu comuna Vatra Moldovitei, la V cu comuna Breaza si la N-V cu
comuna Izvoarele Sucevei. Muntii ce maecheaza bazinul Vaii Moldovita
fac perte din grupa Obcinilor Bucovinei. Sunt de inaltime mijlocie, altitudinile
medii fiind cuprinse intre 1000-1479 m.
Reteaua hidrografica se caracterizeaza prin
prezenta raului Moldovita si a paraielor Demacusa, Secries, Ascunsul. Abundenta
padurilor a dus la dezvoltarea exploatarilor forestiere, aceasta indeletnicire
fiind una din ramurile de baza ale industriei locale.
Traditia locala aminteste de existenta mai multor
familii, anterior anexarii Bucovinei la Imperiul Habzburgic. La recensamantul
din 1774 reiese ca Rusi Moldovitei avea 106 familii. Numarul
celor asezati aici creste mereu, astfel ca in 1864 populatia ajunge la 2022
locuitori. Un factor esential in cresterea demografica il constituie dezvoltatea
economica a zonei.
Astfel, prima fabrica de cherestea este datata
in jurul anilor 1870 - 1895. Pe teritoriul comunei se gaseau 7 fierastraie
puse in miscare de apa si o fabrica cu motoare cu aburi ce avea 12 gatere.
S-au construit cai ferate atat pentru calatori cat si pentru transportul bustenilor.
In anul 1897 calea ferata ingusta avea 17 km.
Exploatarea masei lemnoasa, cresterea animalelortesaturile,
cultivarea pamantului, incondeierea oualor sunt printre principalele activitati
ale localnicilor. Cresterea numarului de locuitori a dus si la dezvoltarea
invatamantului.
