Ca urmare a privilegiilor acordate de domnitorii
romani si in mod deosebit de cele date de Voievodul Tarii Romanesti, Dan al II-lea,
in secolul al XV-lea, mai exact in anul 1422, drumul pe Valea Prahovei
s-a consolidat ca o legatura intre centrele economice si politice ale Transilvaniei
si cele ale Tarii Romanesti. Vama fiind la Campina (confirmata
in 1593 de Alexandru cel Rau), drumul de legatura dintre cele doua regiuni trecea
prin Breaza.
Despre Breaza se pomeneste prima oara
in anul 1431, cand domnea in Tara Romanesca era Alexandru I, unul din fiii lui
Mircea cel Batran. Aceasta precizare se afla intr-un document din anul 1667,
care e iscalit si pecetluit de Elena Cantacuzino, prima fiica a lui Radu Serban.
Urmatoarea atestare documentara dateaza din anul 1502,
cand registrele Brasovene amintesc de un anume Neagoe din Breaza,
aflat la Brasov pentru negot.
In anul 1711, domnitorul Constantin Brancoveanu a confiscat intreaga avere stapanita
de Gheorghe si Toma Cantacuzino, ca urmare a tradarii acestora in timpul razboiului
ruso-turc. Prin acest act confisca si jumatate din "mosia Breaza".
Sase ani mai tarziu, domnitorul Nicolae Mavrocordat daruieste
lui Iordache Cretulescu "acest sat Breaza".
Obstea satului a fost cotropita la mijlocul secolului al XVIII-lea, impartita
si stapanita de calugarii manastirii Magureni, de logofatul Iordache Cretulescu
si de catre descendentii Jupanului Ghinea, negustor din Bucov.
Mosia Breaza a fost cumparata in anul 1798 de domnitorul Tarii
Romanesti si a anulat toate drepturile clacasilor si ale mosnenilor.
Dupa moartea lui Constantin Hangerliu, mosia Breaza a fost
stapanita pe rand de Constantin Saoglu, de Scarlat Grigore Ghica si apoi de
Zoe Mavrocordat, care s-a casatorit cu Gheorghe Bibescu, cel care in decembrie
1842 - stil vechi - , ianuarie 1843 - stil nou - a ajuns domn al Tarii Romanesti.
In anul 1834, Alexandru Ghica a dispus ca vama de la Campina
sa fie mutata in Breaza de Sus. In acea perioada, asezarea a capatat o dezvoltare
deosebita fiind punct de trecere a negustorilor intre Muntenia si Transilvania.
Vama de la Breaza a functionat aproximativ pe locul actualei
Case de Cultura, statia de posta fiind alaturi, in zona strazii Morii. Despre
circulatia intensa prin Breaza acelor ani ne spune numarul hanurilor (13), cladirea
unora sau doar zidul ramanand pana la al doilea razboi mondial. Cu o mica intrerupere,
vama de la Breaza a functionat pana in 1852, cand a fost mutata la Predeal.
