Orasul Focsani
denumit in multe scrieri Orasul de pe Milcov, raul pe care
voievodul Stefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca
in anul 1482, localitatea a intrat in constiinta oamenilor drept orasul
Unirii.
Toponomia orasului Focsani se trage de la numele familiei Focsa
moldoveni buni si drepti din vremea lui Stefan cel Mare.
Desi atestat documentar din secolul al XVI- lea, 30 ianuarie 1575 cand, Alexandru
Voda din Tara Romaneasca arata, intr-un document, ca a fost lovit cu
inselaciune pe la Focsani de Ioan Voda, asezarea de pe Milcov este
mult mai veche. Sapaturile arheologice efectuate in anul 1977 in sudul Focsaniului
atesta ca vatra actuala a orasului a fost locuita inca din neolitic, obiectele
descoperite apartinand culturii Cris. Au mai fost descoperite un tezaur dacic
din secolul III – II i. Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte
marturii ale culturii materiale care au apartinut carpilor si sarmatilor din
sec. II - III e.n.
Pana la inceputul sec. al XVII- lea, Focsaniul era consemnat
ca sat, iar dupa anii 1615-1620 se mentioneaza denumirea de targ, devenind cu
timpul cea mai importanta asezare intre Trotus si Ramnicul Sarat, aflandu-se
la confluenta drumurilor comerciale ce unesc Tara Romaneasca cu tarile din vestul
si estul Europei.
Un moment important in istoria Focsaniului il constituie perioada
Unirii de la 1859, orasul legandu-si numele de acest act national
pentru totdeauna. La Focsani a functionat, intre anii 1859 si 1862, Comisia
Centrala insarcinata cu elaborarea legilor comune celor doua Principate, Curtea
de Casatie pentru doua Prefecturi (Putna si Ramnicul Sarat), doua tribunale,
doua politii, doua sectii ale municipalitatii. In anul 1862 se realizeaza unirea
celor doua parti ale orasului prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat
de Alexandru Ioan Cuza, Focsaniul devenind resedinta judetului Putna.
Perioada dintre Unire si castigarea independentei cunoaste o mare inflorire.
In 1866 se construieste Gimnaziul, astazi Colegiul National Unirea, in anul
1867 Spitalul judetean si comunal, in anul 1873 Gradina Publica.
Sfarsitul sec. al XIX- lea si inceputul secolului al XX- lea cunoaste aceeasi
dezvoltare infloritoare astfel ca, se infiinteaza Societatea Filarmonica denumita
simbolic Doina Vrancei , Biblioteca Publica , Teatrul Mr.
Gh. Pastia inaugurat in 1913, Palatul de Justitie.
La 8 septembrie 1917 se semneaza, la Focsani, armistitiul intre
reprezentantii Armatei Romane si cei ai Puterii Centrale.
Intre cele doua razboaie mondiale se continua procesul de dezvoltare a orasului
Focsani prin construirea unei uzine electrice, Ateneului Popular, cladirea Bancii
Nationale, Palatul Telefoanelor; se imbunatateste reteaua de alimentare cu apa
si reteaua stradala, se construieste Mausoleul Eroilor intre anii 1924 - 1926,
Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanti .
Dupa anul 1950, se inregistreaza un rapid proces de industrializare cu implicatii
directe in procesul de crestere economica, migrarea populatiei catre mediul
urban si, implicit, in structura urbana a localitatii:
apar primele cartiere de blocuri de locuinte (Cartierul Gara, Cartierul Sud,
Cartierul Bahne, zona de centru a orasului)
se prefigureaza zona industriala care se va dezvolta treptat
s-au construit Fabrica de Confectii , Combinatul de prelucrare a lemnului ,
Intreprinderea de scule si elemente hidraulice, Intreprinderea de aparataj electric
, intreprinderi de producere, prelucrare si valorificare a vinului, Intreprinderea
de prelucrare mase plastice, Intreprinderea de vase emailate, Intreprinderea
metalurgica, unitati apartinand industriei usoare, precum si intreprinderi din
industria alimentara.
Orasul Focsani a devenit
municipiu, resedinta a judetului Vrancea, odata cu noua impartire administrativ
- teritoriala a Romaniei din anul 1968.
