Eruditi ca Nicolaie Iorga, episcopul
Melchisedec, Gheorghe Ghibanescu, Mihail Costachescu, au sustinut ideea, potrivit
careia numele orasului ar deriva de la boierul Hus, asa cum
rezulta din documentul dat de Stefan cel Mare la 13 martie 1489.
De fapt prima mentiune a Husilor apare in Scrisoarea
din 17 decembrie 1487, trimisa de Stefan cel Mare brasovenilor, scrisoare redactata
in Huschy. Istoria Husilor intra intr-o noua
etapa in timpul lui Stefan cel Mare(1457-1504), cand va deveni resedinta domneasca.
Acum 500 de ani, in 1495, intr-o epoca de mare inflorire economica a Moldovei,
marele voievod a ctitorit, la Husi, Biserica Sfintii Apostoli
Petru si Pavel.
Si urmasii sai au acordat o deosebita
atentie acestui targ : Bogdan al III-lea, Petru Rares, Ilias Voda, Al.Lapusneanu.Ioan
Voda cel Cumplit doua satelit isi organizeaza tabara, in 1574, la Husi,
in vederea pregatirii si desfasurarii campaniei antiotomane.In 1598, in timpul
domniei lui Ieremia Movila, s-a infiintat Episcopia Husilor,
in cadrul careia au pastorit mari carturari, ca : Dosoftei, episcopii Mitrofan,
Varlaam, Veniamin Costache, Melchisedec Stefanescu. La aceste mari institutii
domnesti, de secole, se poate adauga si vestita prima Scoala
de viticultura - Dimitrie Cantemir, devenita in timp Liceul Agricol,
infiintata la data de 15 ianuarie 1908 de marii demnitari de stat Nicolae Lupu,
Gh.Teleman, primarul Dobrea Dobreanu, sprijiniti de la centru
de marile personalitati ale agriculturii si invatamantului, Spiru Haret, G.Ionescu-Sisesti
si I.C.Teodorescu.
Primele documente scrise despre existenta plantatiilor viticole pe plaiurile
podgoriei de azi au aparut inainte ca denumirea de Husi sa
fie mentionata. Dintr-un act al lui Alexandru cel Bun, datand 1415, rezulta
o delimitare a vechii podgorii. Pe firul istoriei ne putem confrunta si cu alt
document, datat 20 august 1436, regasind, de fapt acelasi spatiu mentionat in
1415 ceea ce demonstreaza ca existau plantatii de vii cuprinse pe plaiurile.Epureni
- Pahnesti - Husi.
In 1415 Alexandru Voievod daruieste lui Nichita si Dobre doua sate la Draslavita...-Husul
de azi-, mentionandu-se in 1436 intr-un alt document ...Iezerul
si via ... de pe aceleasi locuri. Documentele vremii ne mai dau de
stire ca intre anii 1600-1662 s-au plantat vii intinse pe plaiurile Saca si
Ochi, la Husi fiintand viile domnesti.
Despre calitatea excelenta a vinurilor de Husi exista consemnari
chiar si mai vechi, ele apartinand unor calatori straini care au strabatut Moldova
medievala, semnificative fiind, in acest sens, fie si numai cuvintele scrise
de Marco Bandinus, pe la 1646 : Husul, straveche asezare a podgoriilor
Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat.
De la Stefan cel Mare si Sfant pana la Alexandru Ioan Cuza -domnitor
originar din Husi- mai toti marii voievozi ai neamului si-au avut resedinta
domneasca, asezamant crestinesc si lacas pentru vinurile bune - in resedinta
domneasca de la Husi.
Sunt locuri care, atragand parca gratia zeilor, au produs prin rodnicie si prin
harnicia oamenilor bunuri cu valoare perena, au intretinut ocupatii care au
innobilat aceste asezari.
