O istorie a orasului Vatra
Dornei bazata pe documente scrise, nu exista si singurele informatii
incomplete si ele, apartin lucrarii Monografia Moldovei tiparita
in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus Zurkowski, sau in
Topografia Bucovinei
de dr. Daniel Verenca. Mai exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung,
tiparit in 1960 de Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi,
Eduard Fischer, si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr.
Daniel Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea,
adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte
constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de ani mai tirziu adica prin
anul 1352, a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos
Voda confirmand, ca populatia acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti
din Ardeal.
Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre
existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea Moldovei, amintind
ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din tara de peste munti sau,
cum sustine C.Giurescu, o veche forma de organizare -poate
cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au pastrat o parte din drepturi
si altceva nimic. Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta
nu inseamna ca ea n-a existat, caci dupa acesta data existenta ei este foarte
des amintita in documente, locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri
cu bistritenii si apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele
la care i-a supus stapanirea austriaca.
O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de
oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit.
De altfel numele Dorna sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc
si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana
Reusz, o alta Dorna exista si in Turingia, si un Doern in Olanda. In limba daca
se numea Dzerna, iar la romani Durnacum. Slavii
au numit-o Durna, iar la romani a ajuns Dorna.
Slavii numeau -dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina
prin rotacism si eliminarea literei i, cuvantul Dor(i)na a
devenind Dorna.
Dictionarul limbii romane editat
de Academia R.P.R. in 1958, explica cuvantul Dorna prin vartej,
valtoare, bulboana, deci tot o vale cu apa. Intre istoricii mai vechi numai
Dimitie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, in lucrarea sa
Descrierea Moldovei, pa care le aseaza intr-o categorie cu
cele din Vrancea si Tigheci, sustinand ca existau tarani care se bucurau de
o anumita libertate republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica
romaneasca independenta pa la inceputul secolului al XII-lea.
In sprijinul parerii sale D.Cantemir
lansand informatia ca taranii exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau
din cind in cind pe domnul tarii, adoptand stapanirea polona.Informatia nu se
confirma, su banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau.Daca
locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba
de stat in stat sau republica.
