Comuna Valea Doftanei este
amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit
de surse de poluare si degradare a mediului. Campina lui Grigorescu si Hasdeu
se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce
serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul
Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti
montane desavarsite.
Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite
prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate
fi asemuit cu " o mica mare montana" - zona turistica de mare atractie.
Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova,
in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume.
Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova
si Teleajen.
Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde
este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive
muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia
Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile
lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins
aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa,
Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.
Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt
insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si
afluentilor sai, pe directia de curgere nord-sud.
Este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVI-lea in timpul
domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Tesila si Traisteni.
Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin dependente de manastirile Margineni
si Sinaia.
Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare,
fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot
fi incadrate in societatea medievala timpurie.
Istoria confirma ca in secolele XVII- XVIII, romanii din Tara Barsei si din
zona Sibiului, nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor austro-ungare
au luat drumul bejeniei, trecand la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin
pasul Predelus, stabilindu-se pe Valea Doftanei in satele Tesila si Traisteni.
Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor asezari umane
in acest spatiu. La adapostul padurilor si in apropierea apelor, oamenii si-au
inaltat locuinte grupate in catune. Se ocupau cu pastoritul si munca la padure,
activitati ce s-au transmis urmasilor.
Sursa:
PRIMARIA VALEA DOFTANEI
