Valea Jiului pastreaza numeroase dovezi istorice ale vietii
oamenilor in acest tinut. De la daci au ramas cetatea Banita,
avanpost strategic al lui Decebal si alte vestigii istorice,
precum tezaurele numismatice descoperite la Pestera Bolii, Jiet - Popi, etc.
Taranii jieni au mostenit de la daci portul alb-negru, obiceiuri, cuvinte, dar
si numele muntilor si raurilor dimprejur. Romanii au adus obiceiuri noi
si au continuat exploatarea aurului din vai, contribuind la imbogatirea
zonei.
Primii locuitori ai Petrosaniului
de astazi pot fi considerati douazeci de iobagi din Petros colonizati in
Petrosani si stabiliti aici in jurul anului 1640. Prima mentiune a Petrosaniului
ca localitate dateaza din 1788 - 1792, cand locotenent-colonelul prusac
Gotze face o calatorie in Orient si se intoarce din Turcia prin
partile romane. In documente el aminteste si Petrosaniul, spunand
urmatoarele este un sat foarte mare ca intindere, in care
am vazut si o casa zidita deasupra pamantului
In anul 1700, odata cu harta Tarii Romanesti a stolnicului Constantin Cantacuzino,
tiparita in greceste la Padova, se introduce in cartografia europeana
numele raului Jiu, asa cum il stim si il pronuntam astazi.
Jiul mai este mentionat sub numele de Rhabon in Geografia lui Ptolemeu Claudiu.
Originea numelui Jiului, atat a celui presupus antic cat si a celui
de astazi, constituie inca o enigma pentru toponimisti.
Documentele cartografice ale austriacului
Fridrich Schwantz, intocmite in 1720, arata intreaga depresiune
a Petrosanilor populata cu gospodarii risipite pretutindeni
de-a lungul ulucului intracarpatic, parand a forma un singur sat mare
de la un capat la altul. Depresiunea fiind o risipire generala de salase si
grupuri de case. In acea perioada, in apropierea Vaii Jiului
erau numai cateva aglomerari de gospodarii ce formau nucleele unor sate.
Acestea au devenit ulterior localitatile de azi. Dupa 1733, Valea Jiului
a intrat intr-o faza de populare mai activa aparand noi sate, iar
numarul locuitorilor sporind ca urmare a imigrarii unui numar mare de familii
din alte zone.
In urma recensamantului
din anul 1818 au fost inregistrati in depresiunea Petrosani
un numar de 2.550 locuitori. Principala ocupatie a oamenilor in aceasta
perioada fiind pastoritul. Mai tarziu in anul 1840 incep primele
exploatari la suprafata ale zacamintelor de carbune in Valea Jiului,
la Vulcan, Petrosani si Petrila, de catre fratii Hoffman si Carol Maderspach
din Brasov. Exploatarea pe scara larga a bazinului carbonifer Valea Jiului incepe
in anul 1848, iar in anul 1857 se stabilesc formalitatile legale
in vederea acordarii drepturilor de posesiune asupra stratelor de carbuni.
