Lupeniul este
atestat documentar in anul 1770, dar primele marturii ale existentei oamenilor
pe aceste meleaguri dateaza din perioada Oranduirii Comunei Primitive, fapt
dovedit de descoperirile din pestera din dealul Straja-Lupeni, unde s-au gasit
obiecte vechi de ceramica.
In timpul ocupatiei romane aluviunile
aurifere ale Jiului au fost exploatate sporadic. In depunerile
formate de-a lungul timpului, arheologii au descoperit un bust al zeului Ares
(in mitologia romana, fiul lui Jupiter si a Iunonei, una dintre divinitatile
protectoare ale Romei).
Populatia Vaii Jiului
nu a fost niciodata numeroasa in Evul Mediu. Localnicii se
indeletniceau cu pastoritul si traiau in catune risipite pe munti. Existau,
in apropierea cursului raului Jiu, conform marturiilor vremii.
Lupeniul s-a
format in urma unor migrari intense ale populatiei venite de pe Valea Streiului,
Tara Hategului, pentru bogatele pasuni si fanete care se gaseau in zona. Locuitorii
din satul Valea Lupului sunt aceia despre care se crede ca au intemeiat localitatea
Lupeni, iar satenii din Rau Barbat au format satul Barbateni.
Dupa anul 1840, demarand explorarile
si exploatarile miniere in zona, s-au produs prefaceri care aveau sa contureze
noul destin al acestor locuri, schimband radical viata oamenilor din zona. Companiile
straine care detineau diferite perimetre miniere au adus mineri polonezi, cehi,
austrieci, slovaci, maghiari si romani din Muntii Apuseni sau
Baia Mare, fapt care a schimbat, sub aspect demografic, structura sociala a
Vaii Jiului.
Activitatea miniera a inceput
in zona de sud a municipiului Lupeni, dedesubtul actualelor cartiere de locuinte:
Vascoza III si IV, la estul carora se afla putul si galeria Elisabeta - prima
exploatare miniera din localitate. Accesul in galerie este pastrat si bine conservat
si poate servi ca obiectiv pentru turismul industrial marcand inceputul activitatilor
miniere in zona.
Municipiul Lupeni
a devenit cel mai mare producator de carbune cocsificabil din tara cu o dezvoltare
monoindustriala, 80% din populatie traind din minerit sau alte activitati conexe.
Odata cu descoperirea si inceperea
exploatarii industriale a zacamantului de huila, in 1881, langa vechile catune
au aparut coloniile de muncitori, care s-au dezvoltat permanent, odata cu intensificarea
activitatii extractive. La inceputul secolului trecut zona cunoaste o dezvoltare
fara precedent, prin construirea caii ferate care lega Lupeniul
de Petrosani, in 1890-1892, si, prin aceasta localitate, de Sirneria (actualmente,
unul dintre cele mai importante noduri de cai ferate din Romania).
Populatia municipiului a crescut
permanent si s-a multiplicat de aproxirmtiv 10 ori. Este o perioada de inflorire
fara precedent pentru Lupeni. Atunci s-au deschis si minele
Sfantul Stefan, Nord, Victoria, Sud, Putul Sud, si, paralel cu acestea, s-au
construit coloniile muncitorilor care aveau sa lucreze in puternicul centru
minier care se nastea in Valea Jiului.
Dezvoltarea industriala a zonei
a fost afectata sever de criza economica din perioada interbelica. Colapsul
economic a determinat mari convulsii sociale: in 5 - 9 august 1929, la Lupeni
a avut loc o puternica greva, inabusita in sange de catre autoritatile vremii.
Bilantul a fost tragic: 22 de morti si 58 de raniti.
Lupeniul a fost
declarat oras in anul 1941, moment in care avea 12.000 de locuitori. In Valea
Jiului, localnicii au reprezentat forme de viata rustica vechi, cum
in putine locuri din tara se pot constata; ultimul secol de viata industriala
a Vaii Jiului insa, a influentat si viata acestora, dar se mai pastreaza inca
obiceiuri si traditii cu o vechime de sute de ani.
Desi inainte de descoperirea carbunelui,
populatia se ocupa exclusiv cu cresterea animalelor si prelucrarea produselor
animaliere, aceste ocupatii, daca nu au fost date uitarii, au ajuns sa fie insignifiante,
atat ca valoare a productiei obtinute, cat si ca pondere in totalul populatiei
ocupate.
Dezvoltarea economica, cresterea
populatiei, au impus schimbarea aspectului urbanistic al localitatii, in locul
coloniilor aparand cartiere noi de locuinte cu extindere pe verticala, cu spatii
verzi, cu spatii comerciale si locuri de joaca pentru copii.
Dupa 1990, unitatile miniere au
intrat intr-un proces de restructurare cu consecinte deosebite in plan social.
Un numar mare de mineri au fost disponibilizati, iar activitatea din domeniu
s-a restrans, acestea afectand si ceilalti agenti economici cu activitati conexe
- furnizori de materiale, utilaje si servicii, precum si agentii economici care
activeaza in sfera comertului si serviciilor.
Astazi, pe raza administrativa
a municipiului Lupeni, industria miniera este reprezentata
de doua exploatari miniere: Lupeni si Barbateni, precum si de Preparatia Carbunelui
Lupeni, care le deserveste. Municipiul Lupeni isi cauta o noua
identitate, dupa ce industria miniera, preponderenta in zona, a suferit o ajustare
majora, determina ta de noile realitati politice si economice ale Romaniei.
Paralel cu falimentul unor firme care coabitau cu industria miniera locala,
s-a nascut, si in Lupeni, sectorul privat, care astazi constituie
o importanta prezenta in economia municipiului. In ultimii ani, au aparut si
s-au dezvoltat importante firme in domeniul turismului, industriei forestiere,
industriei panificatiei, comertului etc.
