Municipiul Gherla
este situat in nord-vestul Podisului Transilvaniei, pe malul
drept al Somesului Mic, in zona de contact dintre Campia
Transilvaniei si Podisul Somesan. Asezarea sa pe locul
de intalnire a doua importante regiuni naturale, strabatute de cai de comunicatie
vechi si lesnicioase si cu resurse economice diferite, a favorizat dezvoltarea
orasului.
Pe teritoriul orasului Gherla
s-au descoperit urme de viata sociala si activitate economica din cele mai vechi
timpuri. In decursul vremurilor pe aceste locuri s-au perindat toate oranduirile
sociale cunoscute de istorie si s-au suprapus diferite civilizatii, incepand
cu civilizatia pietrei si apoi a bronzului si fierului.
In partea sudica a orasului Gherla,
intre albia Somesului Mic, Canalul Morii si latura stanga a soselei nationale
ce duce spre Cluj, se inalta odinioara un vechi castru roman, in jurul caruia
existau si unele asezari civile.Cu prilejul cercetarilor arheologice efectuate
aici, s-a descoperit un bogat material documentar in legatura cu epoca sclavagista
romana.
Printre piesele cele mai valoroase
amintim: fragmente de arme si unelte din bronz si fier, monede romane, vase
si fragmente de vase din lut ars, caramizi, piese de mozaic, fragmente de conducte
de apa, un fier de plug roman, o rasnita romana, epigrafe, statuiete, fibule,
grau carbonizat, etc.
Descoperirea arheologia cea mai
importanta facuta la castrul roman o constituie o diploma militara eliberata
la 2 iulie 133 e.n. sub Imparatul Hadrian. Importantul document descoperit in
august 1960, aduce modificari esentiale in cunostintele istorice de pana acum,
referitoare la impartirea Daciei romane.
O insemnata importanta o are faptul
ca nu departe de oras s-au identificat urme de asezari din secolul al IV- lea
e.n., care atesta continuitatea elementului autohton in Dacia dupa retragerea
stapanirii romane, ilustrand legatura permanenta intre acest pamant si acest
popor.
Ruinele zidurilor vechiului castru
au disparut cu totul in decursul timpului, mai ales din cauza necrutarii omenesti.
Piatra si caramizile aflate aici au fost folosite ca material de constructie
la edificarea cetatii feudale si a numeroase cladiri vechi din raza orasului.
Vestigiile trecutului, pastrate
cu grija la muzeul municipal, atesta ca venim de departe, dupa cum virtutile
si capacitatea creatoare a poporului nostru demonstreaza ca suntem meniti in
a ajunge departe.
