Municipiul Salonta,
al doilea ca numar de locuitori din judetul Bihor dupa municipiul
Oradea, este asezat in extremitatea vestica a tarii, langa granita cu Ungaria.Conditiile
naturale specifice zonei de campie au favorizat existenta asezarilor omenesti
din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentara a localitatii Salonta
dateaza in anul 1332 cand, intr-un act papal, asezarea este numita socerdas
de Ville Zalantha . Ulterior, numele localitatii a suferit mai multe modificari,
pentru ca, in anul 1587 sa se ajunga la forma Szalonta .
Pana in secolul XVI Salonta
apartine familiei nobiliare Toldi si nu are mare importanta in zona, mal ales
datorita situarii in vecinatatea Cetatii Culiser, puternic centru politico-economic
si care in secolul XII a fost ridicata la rangul de oras. In aceasta perioada
satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case asezate intre
mlastini si stuf avand circa 250-300 locuitori.
Turcii distrug in 1598 atat
Cetatea Culiser cat si vatra veche a Salontei. Cetatea
nu va fi repopulata dar, dupa o scurta perioada de timp, Salonta
se reface. Faptul se datoreaza intoarcerii unei parti din populatia refugiata
si asezarii aici din ordinul principelui Ardealului, Bocskai Istvan, a trei
sute de osteni liberi ce aveau ca sarcina apararea tinuturilor de margine impotriva
turcilor. In aceeasi perioada, se ridica turnul de paza din centrul asezarii,
cunoscut azi ca Turnul Ciunt , ce servea ca post de observare.
Ostenii Salontei au primit importante suprafete de pamant si
se bucurau de privilegii care mai tarziu au fost sporite prin acordarea titlurilor
nobiliare.
Privilegiile si libertatile acordate
locuitorilor au determinat cresterea numerica a populatiei orasului Salonta
si transformarea lui intr-un puternic centru economic, mai ales in urma dreptului
de a organiza targuri.
Deoarece orasul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei
si in vecinatatea teritoriilor stapanite de turci, in Targul Salontei
se intalneau negustorii veniti din Transilvania cu cei din zona de ocupatie
otomana. Schimbul intens de marfuri determina dezvoltarea rapida a asezarii
si aparitia micii industrii: argasitul pieilor, opincaritul, cizmaritul, blanaritul,
tesatoria, fieraritul. Bunurile produse satisfac necesitatile locale si se desfac
si in targurile estice si sudice din Tinca, Beius,
Ineu, Chisineu Cris si in targurile din zona
de ocupatie otomana, la Gyula si Oroshaza.
In 1659, principele Ardealului,
Rakoczi Gyorgy al II-lea, dispune incendierea orasului, care va incepe sa fie
populat din nou abia la sfarsitul secolului XVII.Ca urmare a succeselor purtate
impotriva turcilor, Austria obtine din 1686 stapanirea Ungariei iar din 1688
si pe cea a Transilvaniei.
Imparatul Leopold intareste privilegiile
locuitorilor Salontei dar in 1700 Curtea Imperiala
renunta la serviciile militare ale ostenilor liberi si anuleaza privilegiile
acestora. Acest fapt duce la disensiuni intre locuitorii Salontei
si familia nobiliara Eszterhazy, proces ce se va incheia in anul revolutionar
1848. In timpul Revolutiei de la 1848 poetul
Arany Janos se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea
poetului la evenimente.
Dupa o scurta perioada de libertate,
teritoriul Salontei este reintegrat in Imperiul Habsburgic
sub un regim absolutist.La inceputul secolului XIX mestesugarii se organizeaza
in bresle. Prima breasla, cea a cizmarilor, se infiinteaza in anul 1820, iar
cea a tabacarilor in 1836. In 1872, meseriasii, cu exceptia cizmarilor, constituie
Uniunea Mixta a Meseriasilor. La sfarsitul secolului XIX in evidenta
meseriasilor figureaza aproape 500 de mesteri cu brevete de functionare.
La cumpana dintre secolele XIX
si XX tinutul se dezvolta intens. In aceasta perioada incep lucrarile de desecare
a mlastinilor, construirea liniei ferate si apar primele institutii cu caracter
capitalist in industrie si comert. De asemenea, se inregistreaza un puternic
aflux al populatiei rurale spre oras.Miscarea popoarelor europene pentru autodeterminare
ce urmeaza Primului Razboi Mondial duce la destramarea Imperiului Habsburgic
si constituirea statelor nationale. In noile conditii, Salonta marcheaza unul
din punctele de granita dintre Romania si Ungaria.
Dezvoltarea industriei orasului
Salonta se accentueaza dupa 1948 prin infiintarea unor noi
unitati economice. Salonta devine astfel un oras cu o economie industrial-agrara
in continua dezvoltare.Industria alimentara, industria textilelor, a confectiilor,
a pielariei, blanariei si incaltamintei precum si prelucrarea lemnului sunt
ramuri industriale cu vechi traditii in zona si in prezent 65% din productia
globala a orasului, dominanta fiind industria alimentara. Alaturi de acestea
a aparut si s-a dezvoltat industria constructoare de masini.
