Din punct de vedere geografic localitatea Busteni prezinta urmatoarele caracteristici :
- este asezata pe valea superioara a Prahovei.
- pozitia geografica este de 45*25 latitudine nordica si 25"33 longitudine estica.
- altitudinea minima ( la statia CFR ) este de 882 m si maxima ( la ultima casa
de pe strada Matei Basarab ) de 980 m.
- se leaga de alte localitati din tara prin drumuri nationale si europene, astfel:
- de Brasov,
Ploiesti
si Bucuresti
prin D.N. nr.1 si D.E. nr.15
- de Targoviste
prin D.N. nr.71
- de Rasnov
prin D.N. nr.73
- distanta pe sosea pana la Bucuresti este de 136 km. si pana la Brasov de 35
km.
- dispune de o statie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de calatori de pe
ruta :
Bucuresti - Brasov - Cluj
- Oradea
- Budapesta - Viena - Paris sau Berlin
- distanta pe calea ferata pana la Bucuresti este de 129 km. si pana la Brasov
de 36 km.
Din punct de vedere turistic orasul Busteni are o pozitie incantatoare, fiind asezat chiar la poalele muntilor Bucegi, cu varfuri dintre cele mai impresionante. Busteni, este considerat de catre multi un " Sestogradcity " unde isi dau intalnire marea masa a celor indragostiti de vaile si branele pline de farmec ale muntilor.
Incepand dinspre miaza-noapte, privirea cuprinde mai intai creasta Bucsoiului ce duce la Virful Omu, apoi urmeaza spre sud Moraru, cu acele ciudate stanci cunoscute sub numele de " Coltii Morarului ", Piciorul Morarului se termina prin Muchia Lunga tocmai la DN1 (tunel). Urmeaza semeata Costila si apoi Caraimanul, indesat si impunator ce domina Bustenii, cladit in cea mai mare parte la poalele lui. Spre sud lantul Bucegilor se continua mai intai cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmeaza Jepii Mari, apoi Piatra Arsa si se termina cu Furnica si Cota 1400, din care se vede hotelul Cota 1400 ce se afla la aceasta inaltime. La est localitatea este strajuita de muntele Zamora ( 1826 m altitudine) caracterizat printr-o panta lina.
Inaintea tuturor masivelor muntoase din Romania , Bucegii ofera turistilor si alpinistilor cele mai multe si mai variate trasee de stanca , de la cele mai usoare pana la cele de extrema dificultate. Din varful cel mai inalt - Omu, 2507 m - aflat in nordul masivului, se desprind radial culmile ce alcatuiesc Bucegii: culmea principala, culmile nordice si culmea Strunga.
CULMEA PRINCIPAL
Avand directia nord-sud, formeaza un "platou" intins cuprins intre
Valea Prahovei
si Valea Ialomitei. Interesant pentru alpinisti este versantul prahovean cuprinzand
marele abrupt estic al Bucegilor, de 1700 m inaltime. Abruptul estic al culmii
principale, dominat de muntii Costila , Caraiman si Jepii Mici , se continua catre
nord cu abruptul culmilor nordice Morarul si Bucsoiul. Accesul spre abruptul Bucsoiul
se face mai usor din Rasnov pe Valea Glajariei, respectiv pe Valea Malaiesti.
COSTILA (2490 m)
Primul in Bucegi si pe tara, Costila isi merita pe deplin locul pe care-l ocupa in clasificarea alpinistilor. Jumatate din numarul de trasee alpine ale Bucegilor este concentrata in abruptul Costila, iar poarta principala de intrare a acestui abrupt se afla la Refugiul Costila. Tancul Ascutit de langa Refugiu ofera cataratorilor posibilitatea de a lua primul contact cu conglomeratul Bucegilor. Vizavi de refugiu, dincolo de Valea Costilei, se ridica Tancul Mic. Urcand prin stanga Tancului Mic pe Valcelul Pietros ( Uriasului ) se ajunge la baza primului dintre cei patru mari pereti ai Costilei: Peretele vulturilor ( Policandrului ). Mai la stanga, invizibil de la Refugiu si separat de Peretele Vulturilor printr-un contrafront masiv pe care cresc molizi, zade si jnepeni, se afla Peretele Vaii Albe. Deasupra Refugiului se inalta Creasta Costila - Galbinele, din care coboara spre sud Peretele Costilei iar spre nord Peretele Galbinelelor. Dar inafara de cei patru mari pereti , Costila mai ofera alpinistilor indragitul Umar al Galbinelelor, Coltul Galbinelelor, Coltul Malinului, salbatica regiune a flancului nordic al Costilei privind spre Valea Cerbului precum si Peretele Branei.
JEPII MICI (2148 m) si JEPII MARI (2131)
Abruptul Jepilor Mici, ca si abruptul Costilei, este orientat spre Valea Prahovei si face parte din Culmea Principala a Bucegilor desfasurandu-se de-a lungul Vaii Prahovei intre Valea Jepilor si Valea Urlatorii Mari, dincolo de care se ridica muntele Caraiman la nord si Jepii Mari la Sud. Din platoul somital al Jepilor Mici se desprinde catre est Coama Jepilor Mici, care desparte Valea Jepilor de bazinul Urlatorilor. Peretele frontal al acestei coame - Peretele cu Florile - se inalta deasupra Branei Mari a Jepilor ( Brana lui Raducu ). In aval de Brana lui Raducu, Coama Jepilor Mici se ramifica formand doua Muchii: Claia Mare si Claita, intre care se adanceste Valea Seaca a Jepilor ( Valea Seaca dintre Clai ). La nord de muchia Claitei, se inalta Creasta cu Zimbri. Elementul principal al acestui ansamblu il reprezinta Claia Mare cu Peretele Sudic, inaltat deasupra Vaii Comorile Claii. La sud de Claia Mare se desfasoara ca un evantai cele trei fire ale Vaii Comorilor si Valea Urlatoarea Mica, pe unde se strecoara poteca Urlatorilor de la Busteni la Cantonul Jepi. Ultimul element al apruptului Jepilor il formeaza Creasta Urlatorilor, intre vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare, cu peretele Urlatorii Mari orientat catre sud.
CARAIMANUL (2384 m)
Impresionantul colos de piatra pe a carui creasta se inalta, perfect armonizat cu natura, Monumentul Eroilor, este probabil cel mai cunoscut munte din tara . Facand parte din culmea principala a Bucegilor , Caraimanul domina orasul Busteni . Limitele sale sunt: spre nord Valea Alba, care-l desparte de Costila; spre est Valea Prahovei; spre sud Valea Jepilor ( Valea Caraimanului ), dincolo de care se ridica Jepii Mici; spre vest, platoul somital al Caraimanului coboara usor catre obarsia Vaii Jepilor, dincolo de care se ridica Muntele Babele. Versantul nordic - Peretele Albisoarelor - se inalta din Valea Alba pana la Creasta Picaturii, fiind strabatut de mai multa vai ce poarta numele generic de Albisoare. Versantul estic, inalt de 1500 m, de forma trapezoidala, cu baza mare - Valea Prahovei si baza mica - Saua Mare a Caraimanului pe care se inalta Crucea Eroilor, este marginit lateral de Creasta Picaturii spre nord si Muchia Mare a Portitei spre sud, fiind strabatut de Valea Seaca a Caraimanului si afluentii ei. Versantul sudic se ridica din Valea Jepilor catre Muchia Mare a Portitei, inaintea careia se inalta ca o culisa Creasta Branelor; strabatut de numeroase sistoace si de Valea Spumoasa, versantul sudic se ridica in trepte marcate de brane inierbate din Brana Portitei pana in Brana Mare a Caraimanului.
MORARUL (2357 m)
Muntele Moraru reprezinta una din culmile nordice ale Bucegilor, ce se desface direct din punctul de maxima altitudine al masivului, respectiv Varful Omul ( 2507 m ) catre est, intre haurile adanci, strabatute odinioara de ghetari, ale Vailor Cerbului si Morarului. Culmea coboara in trepte largi; la extremitatea estica se afla Acele Morarului: Acul de Sus, Degetul Prelungit, Degetul Rosu si Acul Mare. Fata sudica a culmii ( Versantul Vaii Cerbului ) este caracterizata prin brane largi si fete inierbate expuse la soare, strabatute de sistoace abrupte. Prin contrast cu acest aspect senin, fata nordica ( Versantul Vaii Morarului ) este aspra, rece si stancoasa, de o maratie neintrecuta in zona Acelor Morarului, de unde coboara vaile Adanca, Rapa Zapezii, Valcelul Tancurilor, Valea Poienii. Intre firele acestor vai se inalta mai multe turnuri : Coltul Mosului, Tancul Retezat, Coltul Ghinturii, Tancul Poienii, Coltul Vaii Adanci. Fata estica , frontala, a Morarului, brazdata de vaile Bujorilor si Comorilor, este incununata de stancile Manusii Morarului.
BUCSOIUL ( 2492 )
Culmile nordice ale Bucegilor se desprind din punctul culminant , Virful Omul: catre est - Morarul, catre nord - Bucsoiul si catre vest Scara; din Culmea Scara se desprind alte doua culmi catre nord, Padina Crucii si Culmea Tiganesti. Intre aceste culmi se adancesc vaile modelate de ghetarii din perioadele trecutelor glaciatiuni: Valea Morarului, Malaiesti, Valea Tiganesti. Acest peisaj este dominat de muntele Bucsoiul, alcatuit din Bucsoiul Mre ( Creasta Nordica ) si Bucsoiul Mic ( Creasta Estica numita si creasta " La Balaur " ). Cumea Bucsoiului Mic face parte din cumpana apelor care separa Muntenia de Transilvania ( Tara Barsei ). La nord de aceasta culme, fata estica a Bucsoiului Mare se desfasoara de-a lungul Vaii Glajariei; ea este brazdata de Valea Bucsoiului, Valea Rea si afluentii lor. Fata vestica a Bucsoiului Mare, catre Valea Malaiesti ( Bisericuta ), cu interesantele sale trasee alpine. Dincolo de Valea Malaiesti, in Culmea Padina Crucii si Valea Tiganesti, exista inca alte doua trasee alpine.
CULMEA STRUNGA
In sfarsit, culmea Strunga prezinta zone de abrupt atat catre vest - Gutanul, Grohotisul, Strungile Mari - cat si spre est - Batrina , Tatarul.
Versantul branean al Culmii Stunga formeaza abruptul vestic al Bucegilor, cuprinzand peretii muntilor Gutanul si Grohotisul. Spre deosebire de abruptul estic si nordic, aici predomina calcarele jurasice. Aceste calcare apar si la poalele muntelui Batrana, pe versantul Ialomitean al Culmii Strunga unde se afla zona de alpinism din Valea Horoabei, respectiv peretele Batrana , Turnul Seciului, Turnuletul. De asemenea, Peretele Tatarului Mare din Cheile Tatarului este alcatuit din aceleasi calcare. O frumoasa scoala de alpinism o reprezinta Stanca Sfinta Ana din vecinatatea orasului Sinaia, din calcare albe, recifale, tasnind din flisul marnos si gresos caracteristic regiunii.
